PUNCT pe URĂ‪.‬ Asociația Promo-LEX

Subiectul mecanismului de protecție pentru persoanele intern deplasate a stârnit interes. Și nu doar pentru că la mai puțin de 100 de km de Chișinău are loc un război, dar și pentru că în ultimii 30 de ani, cetățeni ai Republicii Moldova născuți în stânga Nistrului au fost nevoiți să plece din regiunea transnistreană pentru a nu ajunge să facă închisoare pentru încălcări inventate sau să moară înfruntând regimul separatist.

 

Vă invităm la o discuție cu Nicoleta Hriplivîi, avocată în cadrul Asociației Promo-LEX despre ce presupune acest mecanism și de ce Republica Moldova are nevoie de acesta.

Poți asculta acest episod și în #googlepodcasts, #spotify și #soundcloud.

Podcast-ul „PUNCT pe URĂ.” este produs de Asociația Promo-LEX cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID Moldova).

În ultimii ani am văzut cât de vulnerabile pot fi democrațiile în proces de tranziție, așa cum este Republica Moldova, în fața unor crize precum pandemia sau crize de securitate, așa cum este cea generată de războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei.

În acest context, sunt vulnerabile și mecanismele de
protecție a drepturilor omului?

Vă invităm la o discuție cu Vadim Vieru, avocat și
directorul programului Drepturile Omului în cadrul Asociației Promo-LEX. 

Podcast-ul „PUNCT pe URĂ.” este produs de Asociația Promo-LEX cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID Moldova).

Mandatul de 4 ani ai primarilor și consilierilor de la nivel local și raional a expirat, iar în această toamnă nu se vor număra doar bobocii, dar și rezultatele partidelor politice și candidaților independenți care vor alege să se implice în viața politică a comunităților lor.

Alegerile locale generale din această toamnă va fi un prim exercițiu electoral în care utilizarea discursului de ură și/sau instigare la discriminare va fi sancționat.

Înseamnă aceasta că toți competitorii vor respecta legea sau că aceștia vor renunța tentației de a inventa țapi ispășitori în locul proiectelor clare și realiste de a rezolva probleme de canalizare, infrastructură, energie electrică sau apă potabilă?

Vă invit la o discuție cu Dana Munteanu, membră a Comisiei Electorale Centrale despre cum putem face ca noua campanie electorală să fie una cu discursuri politice echilibrate și respect pentru demnitatea celor cu care concurezi și a celor pe care îi inviți la urna de vot.

Poți asculta acest episod și în #googlepodcasts, #spotify și #anchorpodcasts.

Podcast-ul „PUNCT pe URĂ.” este produs de Asociația Promo-LEX cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID Moldova).

De ani buni, eforturile de a combate violența în toate formele sale s-a transformat, metaforic vorbind, într-o luptă pentru drepturi și respectarea demnității în care mulți oameni din societatea civilă și autorități publice fac front comun. Când circa 73% dintre femeile din Republica Moldova sunt supuse cel puțin unei forme de violență din partea partenerului intim, iar anual, din cauza violenței în familie mor aproximativ 40 de femei, această luptă ar trebui să fie a noastră, a tuturor.

Este suficient să existe un cadrul legal care să interzică și să sancționeze violența și hărțuirea sexuală?

Necunoașterea, neîncrederea în autorități sau traumele cauzate de hărțuirea sexuală determină persoanele supuse acesteia să evite raportarea?

Și de ce mediul online este mai periculos din perspectiva manifestării hărțuirii sexuale?

Am invitat-o pe Andronache, militantă pentru egalitate de gen și activistă pentru drepturile omului, și specialistă în Relații Publice și Advocacy în cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, să ne explice ce este hărțuirea și prin ce se diferențiază de hărțuirea sexuală.

Poți asculta acest episod și în #googlepodcasts, #spotify și #anchorpodcasts.

Podcast-ul „PUNCT pe URĂ.” este produs de Asociația Promo-LEX cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID Moldova).

De ani buni, eforturile de a combate violența în toate formele sale s-a transformat, metaforic vorbind, într-o luptă pentru drepturi și respectarea demnității în care mulți oameni din societatea civilă și autorități publice fac front comun.

Când circa 73% dintre femeile din Republica Moldova sunt supuse cel puțin unei forme de violență din partea partenerului intim, iar anual, din cauza violenței în familie mor aproximativ 40 de femei, această luptă ar trebui să fie a noastră, a tuturor.


Este suficient să existe un cadrul legal care să interzică și să sancționeze violența și hărțuirea sexuală?
Necunoașterea, neîncrederea în autorități sau traumele cauzate de hărțuirea sexuală determină persoanele supuse acesteia să evite raportarea?
Și de ce mediul online este mai periculos din perspectiva manifestării hărțuirii sexuale?

Am invitat-o pe Alina Andronache, militantă pentru egalitate de gen și activistă pentru drepturile omului, și specialistă în Relații Publice și Advocacy în cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, să ne explice ce este hărțuirea și prin ce se diferențiază de hărțuirea sexuală.

Poți asculta acest episod și în #googlepodcasts, #spotify și #anchorpodcasts.

Podcast-ul „PUNCT pe URĂ.” este produs de Asociația Promo-LEX cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID Moldova).

Conform Etnobarometrului din 2020, majoritatea moldovenilor, găgăuzilor și romilor se identifică predominant cu grupul lor etnic principal. În același timp, apartenența etnică corelează puternic cu limba maternă pentru aproape toate grupurile etnice. Cât privește apartenența lingvistică, de exemplu, romii comunică preponderent în trei limbi zilnic.

Declarația Universală a UNESCO privind diversitatea culturală  atrage atenția asupra faptului că pluralismul cultural este indisociabil de cadrul democratic. În același timp, diversitatea culturală este despre respectarea demnității umane și ea implică un angajament față de drepturile omului și libertățile fundamentale.

Un lucru este clar. Nimeni nu poate invoca diversitatea culturală pentru a încălca drepturile omului garantate de dreptul internațional și nici pentru a le limita domeniul de aplicare.

Deci care este contribuția vecinilor, colegilor sau membrilor societății ucraineni, ruși, găgăuzi, bulgari, evrei, polonezi, armeni, greci și alții la dezvoltarea comunității și a societății? Ne-am bucurat sau dimpotrivă am negat diversitatea lor etnică, religioasă, lingvistică sau culturală? Cât de deschiși am devenit pentru trata diversitatea culturală ca pe o sursă de inovație și creativitate în interiorul granițelor și în afara acestora?

Răspundem la aceste întrebări într-un episod nou al podcast-ului PUNCT pe URĂ alături de Andrei Corobcean. doctor în istorie, lector la Universitatea de Stat din Moldova.

Poți asculta acest episod și în #googlepodcasts și #spotify.

Podcast-ul „PUNCT pe URĂ.” este produs de Asociația Promo-LEX cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID Moldova).