"Mulțimea se îmbulzea în jurul lui Isus ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu. El era pe malul lacului Ghenezaret și a văzut două bărci la marginea lacului. Pescarii coborâseră din ele să‑și spele mrejele. S‑a suit într‑una dintre aceste bărci, care era a lui Simon, și l‑a rugat s‑o depărteze puțin de țărm. Apoi S‑a așezat și, din barcă, învăța mulțimile. Când a terminat de vorbit, i‑a zis lui Simon: „Depărteaz‑o la adânc și aruncați‑vă mrejele pentru pescuit!” Drept răspuns, Simon I‑a zis: „Învățătorule, toată noaptea ne‑am trudit și n‑am prins nimic, dar la cuvântul Tău voi arunca mrejele!” Și, făcând aceasta, au prins o mulțime atât de mare de pești, încât mrejele începuseră să se rupă. Le‑au făcut semn tovarășilor lor din cealaltă barcă să vină să‑i ajute. Au venit și au umplut amândouă bărcile, încât erau gata să se scufunde. Văzând aceasta, Simon Petru a căzut la picioarele lui Isus și I‑a zis: „Doamne, pleacă de la mine, căci sunt un om păcătos!” Fiindcă îi apucase spaima pe el și pe toți cei care erau cu el din pricina pescuirii pe care o făcuseră. Tot așa pe Iacov și pe Ioan, fiii lui Zebedei, tovarășii lui Simon. Dar Isus i‑a zis lui Simon: „Nu te teme; de acum încolo, vei fi pescar de oameni.” Ei au adus bărcile la mal, au lăsat totul și L‑au urmat." - Luca 5:1-11