Aștept de multă vreme întâlnirea asta. Răzvan Simion face parte, la câte am văzut prin ecran, din viața mea. Ne-am schimbat amândoi, dar ne leagă atâtea. Nu uit cum mi-a trimis el pui la rotisor, în spital, la Viena. Nici el nu uita. Viciile care-i făceau altădată viața mai puțin comodă s-au dus, dar umorul a rămas și nu dă semne de ducă.