Radu Jude nu are nevoie „Ursul de Aur” pentru a fi considerat unul dintre cei mai relevanți regizori români contemporani. Sigur, premiul câștigat anul acesta la festivalul de film de la Berlin ajută și el.  Dacă e ceva care îl definește pe Jude atunci lucrul acela este o curiozitate intelectuală vie și o capacitate de aborda frontal subiecte inconfortabile. Privindu-le ai uneori senzația că asiști la o discuție de familie, îndelung amânată dar necesară. Și mai e ceva, Jude are umor. Cine a văzut deja „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” știe prea bine lucrul ăsta.  Ascultându-l, rămâi cu senzația că, la 44 de ani și cu o filmografie importantă în spate, descoperi că, paradoxal, Radu Jude e totuși la începutul carierei. Încă mai are foarte multe de spus.