Agresivitate politică și dezinformare. Sunt două dintre căile prin care AUR a testat, în ultimele zile, cât de departe poate merge în lunile următoare pentru a aduce extremismul la putere. O realitate răsturnată în care „străinii” ar dicta separarea copiilor vulnerabili de familii și îngrădirea dreptului de a circula liber prin oraș s-a creat deja pe canale de Telegram, pe TikTok și pe site-uri ortodoxiste. Ca și acum un secol, aceste mișcări par marginale, iar liderii lor mai degrabă hilari în încercarea de a face un spectacol inadecvat. Dar istoria ne arată că lucrurile nu s-au oprit întotdeauna aici. De unde vine și unde poate duce curentul izolaționist – încurajat, inclusiv prin tăcere, de restul partidelor și de societate –, dar și cât au pătruns deja ideile extremiste în instituții ale „statului profund” analizăm într-un dialog cu istoricul Oliver Jens Schmitt. Profesor de istorie sud-est europeană la Universitatea din Viena, Oliver Jens Schmitt studiază fascismul în Europa de Est, cu accent pe România. E vorbitor de română și a făcut primul drum prin țară în 1996. De atunci, a studiat în Arhivele Naționale, a scris mult despre istoria României și e atent inclusiv la istoria care se petrece sub ochii noștri. Este cunoscut în România ca autor al cărților „Corneliu Zelea Codreanu: Ascensiunea și căderea Căpitanului” (2017), „România în 100 de ani. Bilanțul unui veac de istorie” (2018) și „Balcanii în secolul XX. O istorie postimperială” (2021), traduse la editura Humanitas. Cel mai recent volum al său analizează critic istoria Bisericii Ortodoxe Române între 1918 și 2023. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.