Armata germană pregătește companiile din țară pentru eventualitatea unei crize militare ce ar izbucni la granița de est a NATO. Suedia și Finlanda își pregătesc locuitorii să răspundă unor situații de criză. În timp ce Germania și Finlanda atrag atenția asupra războiului hibrid al Rusiei după secționarea unui cablu de comunicații în Marea Baltică. Nimeni nu-și dorește un război – dar dacă acesta ar izbucni împotriva voinței noastre?

La împlinirea celor 1000 de zile de la invazia Rusiei, președintele Ucrainei, Volodmir Zelenski, se va adresa deputaților europeni, reuniți într-o sesiune plenară specială. Un eveniment cu semnificații politice multiple.

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, ar fi informat statele europene despre existența unor „dovezi convingătoare” potrivit cărora o companie din China produce „sprijin letal” pentru Rusia. Iată ce scrie The Kyiv Independent, citând publicația germană Frankfurter Allgemeine Zeitung. Beijingul a negat permanent că ar furniza Rusiei armement letal care să poată fi folosit împotriva Ucrainei. Dacă informația se va confirma oficial, UE ar putea recurge la măsuri împotriva Chinei.

Procurorii europeni au anunțat joi că sunt pe urmele unei  fraude de peste o jumătate de miliard de euro, care implică „mai multe” grupuri mafiote. Este una dintre cele mai complexe acțiuni desfășurate de instituția condusă de Laura Codruța Kovesi. În același timp, arată și amploarea fenomenului de fraudare a TVA prin operațiuni transfrontaliere.

Rețineți un cuvânt: ”preparedness”. Vine din engleză și a fost preluat în bruxelleză, jargonul politicienilor și experților din capitala europeană. Fără un echivalent în limba română, ar însemna capacitatea de a fi bine pregătit pentru orice fel de criză sau dezastru. Și aici ne putem gândi la orice, de la război clasic sau hibrid, la catastrofe naturale, atacuri cibernetice, epidemii sau alte genuri de crize.

Roxana Mînzatu a fost audiată marți în comisiile de Afaceri Sociale și Cultură - Educație ale Parlamentului European. Verdictul membrilor Parlamentului se lasă încă așteptat, întreaga echipă de vicepreședinți propuși - Raffaele Fitto (Italia), Kaja Kallas (Estonia), Roxana Mînzatu (România), Stéphane Séjourné (Franța), Henna Virkkunen (Finlanda) și Teresa Ribera (Spania) -  fiind supusă unei reevaluări.

Comportamentul unui grup de susținători ai europarlamentarei Diana Șoșoacă pe Aeroportul Otopeni și în aeronava București-Bruxelles a făcut obiectul unor ample dezbateri pe rețelele sociale. 

O investigație a ziarului german Die Zeit, preluată de Courrier International, arată că serviciile ruse apelează la spioni amatori, pe care îi trimit pe Bătrânul Continent pentru operațiuni de destabilizare. Deși misiunile acestor spioni amatori par să fie unele minore, consecințele activității lor sunt considerabile.

Sâmbătă, 9 noiembrie, se împlinesc 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului, moment care a marcat, simbolic, prăbușirea sistemului comunist și sfârșitul războiului rece cu victoria lumii libere. Momentul are astăzi noi semnificații, în contextul transformărilor politice și culturale pe care lumea le traversează.

Europa s-a trezit miercuri dimineață cu știrea că fostul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, era foarte aproape să obțină al doilea mandat istoric la Casa Albă. După ce victoria magnatului american a început să se contureze, au venit și felicitările din partea aliaților de dreapta ai republicanilor, dar și dinspre oficiali. Fiecare mesaj cu nuanțele sale.

Alegerile americane, prin spectacolul oferit și adesea prin dramatismul lor, sunt urmărite cu multă pasiune în toate colțurile lumii, cel puțin de la apariția televiziunii încoace. De data aceasta, emoția este infinit mai mare, câtă vreme în America se confruntă două viziuni antagonice despre guvernare, despre democrație și despre mersul lumii.

Două rezultate înregistrate în turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova sunt menite a ne da foarte mult de gândit.

Victoria Maiei Sandu este o veste bună pentru întreaga Europă. Rezultatul alegerilor arată că proiectul european este dorit – și asta, într-o regiune complicată, supusă unei propagande rusești de o intensitate greu de imaginat pentru cineva de afară.

Un candidat la președinție prezent recent în studioul nostru a afirmat că următorul proiect de țară al României ar fi unirea cu Republica Moldova. Nu ar fi singurul. La diferite intervale, numeroși lideri politici români avansează o astfel de idee, în diferite contexte. Cum ar fi acum, cu emoția generată de apropierea turului doi al alegerilor prezidențiale și după un referendum european trecut la limită. Să nu mai amintim că avem și un partid parlamentar care a inclus conceptul unirii în...

În Transnistria, 16.000 de alegători și-au exprimat votul la 20 octombrie, cu peste 1.000 mai mulți față de alegerile prezidențiale din 2020. În mod surprinzător, peste 31% au susținut opțiunea pro-europeană, în timp ce peste 25% au votat pentru Maia Sandu. Cifrele sunt cu mult superioare celor înregistrate în autonomia găgăuză, de exemplu, deși presiunea politică exercitată de regimul autoproclamat de la Tiraspol asupra cetățenilor este incomparabil mai mare.

Ce este, dezinformarea? Există o definiție a acestui fenomen, acceptabilă din punct de vedere legal? Un posibil răspuns este oferit de Consiliul Audiovizualului din Republica Moldova.

Ați fi dispuși să dați apartenența României la NATO și la Uniunea Europeană pentru unirea cu Basarabia? Întrebarea s-a născut după discuția pe care am avut-o cu Victor Botnaru, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie "Nicolae Bulat" Soroca.

La ce vă gândiți prima dată când vorbiți despre economia Republicii Moldova? La fructe, la vinuri sau la vinarsuri, numite aici, atât de duios, ”divin”. Dar economia Republicii Moldova nu este numai despre asta. Ce-ați zice de industria IT sau de fabricarea de componente auto?

În Republica Moldova apar tot mai multe informații cu privire la rețeaua de votanți finanțată de Rusia. Autoritățile de la Chișinău spun că au descoperit o schemă de corupere masivă, care ar putea cuprinde un număr enorm de  alegători, între 150.000 și 300.000, suficient pentru a putea influența rezultatul votului într-o țară precum Republica Moldova. Dar poate fi acest model replicat și în alte țări, inclusiv în România? Este posibil ca și la noi, alegerile să fie influențate de o rețea...

Așa se numesc, în limbajul comentatorilor de la Chișinău, zonele de nord și de sud ale republicii, cele care votează preponderent candidați pro-ruși și care s-au pronunțat cu ”Nu” la referendumul european.

Colegul nostru Ovidiu Nahoi se află la Chișinău și ne transmite de acolo impresiile de după primele discuții din capitala Republicii Moldova, după referendumul pro-european și primul tur al alegerilor prezidențiale. Referendumul a trecut la limită, iar Maia Sandu, care a obținut 42% din voturi, se va confrunta în turul al doilea cu socialistul pro-rus Alexander Stoianoglo, cu aproape 26%. Renato Usatîi, cu aproape 14%, ar putea arbitra lupta. Dar care este acum starea de spirit de la Chișinău?

Referendumul european din Republica Moldova a trecut cu puțin peste 50%. Un scor pe care mulți comentatori îl găsesc neașteptat de strâns. Însă consultarea electorală de duminică ne servește câteva lecții de care merită să ținem seama.

Un recent sondaj de opinie realizat de compania IPSOS în rândul tinerilor din România scoate în evidență câteva date care ar trebui să le dea de gândit liderilor politici. Studiul se intitulează ”Opinii, temeri și aspirații ale tinerilor, într-o Românie a inegalităților sociale” și a fost lansat vineri de fundația Friedrich-Ebert România. Cercetarea a fost realizată pe 1.150 de tineri din România, cu vârste cuprinse între 14 și 29 de ani.

Agenți ai Rusiei sunt suspectați că au instalat un dispozitiv incendiar într-un avion care ulterior a luat foc într-un depozit din Marea Britanie. Perspectiva unor acțiuni de sabotaj și atacuri teroriste sponsorizate de Rusia a fost invocată de mai mult timp de către șefi ai agențiilor europene de informații. Cât de mare este pericolul?