Oricine poate constata obsesia omenirii pentru construirea unei lumi mai bune. Guvernele sunt prinse într-o permanentă cursă pentru pace, deşi consideră că impunerea ei nu se poate realiza decât prin forță. Bisericile se coalizează şi ele în lupta pentru pace, dreptate socială şi dezvoltare economică, sperând că astfel împlinesc mandatul evangheliei. Şefii de guverne şi capii bisericilor vorbesc tot mai des despre beneficiile unei noi ordini mondiale, în care să domnească pacea, unitatea, echitatea, demnitatea umană şi buna înțelegere între popoare. În ciuda profundelor deosebiri culturale, religioase şi ideologice, toți vor să pună umărul la ridicarea unei lumi mai bune. Cei care mai ştiu câte ceva despre istoria civilizației umane nu pot să nu remarce asemănările izbitoare ale globalizării moderne cu proiectele generației de după potop, sau cu cele ale Imperiului Babilonian din timpul lui Nebucadnețar.