Din punct de vedere electro-energetic, R. Moldova nu va mai fi dependentă de Rusia din moment ce vor deveni funcționale cele trei linii electrice aeriene de interconectare [a câte 400 kV] a sistemului electric moldovean cu cel român, spune la Europa Liberă Mihail Lupu de la Institutul de Energetică.

Cunoscutul fotojurnalist de la Chișinău, Nicolae Pojoga (74 de ani), vorbește în podcastul Europei Libere „În esență...” despre cariera sa, despre activitatea de fotoreporter în „zonele fierbinți”: evenimentele din Țările Baltice, Revoluția Română, războaiele din Nagorno-Karabah și estul R. Moldova.

Republica Moldova nu face suficient pentru a remedia „problemele sistemice” din justiție, semnalate prin deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO), deși face eforturi în acest sens. Iar aceste probleme continuă să fie „omniprezente” în hotărârile Curții, spune expertul Daniel Goinic.

Parteneriatul R. Moldova cu Alianța Nord-Atlantică (NATO) „a avansat considerabil” după invazia rusă în Ucraina. Asta chiar dacă Rusia nu își camuflează iritarea la fiecare demers pro-UE sau pro-NATO al Chișinăului, apreciază Elena Mîrzac, expertă în securitate.

Ministrul Finanțelor, Petru Rotaru, declară că cetățenii din R. Moldova nu ar trebui să fie îngrijorați în privința gradului de îndatorare a țării. Cât despre datoria externă de peste 10,5 miliarde de dolari, ministrul spune că, deși „nu este o sumă mică”, ea nu trebuie să provoace neliniște.

Autoritățile de la Chișinău trebuie să asigure un cadru legal cât mai liberal pentru dezvoltarea inteligenței artificiale [AI] în R. Moldova, iar țara trebuie să fie „maxim deschisă” pentru absorbirea a tot ce ține de tehnologii și digitalizare, spune expertul Vitalie Eșanu la Europa Liberă.

Începând cu 1 aprilie, sistemul de sănătate din R. Moldova va trece pe deplin la noul sistem de rețete electronice [e-Rețeta], asta însemnând că medicii nu vor mai elibera cetățenilor rețete pe suport de hârtie, ci doar în format electronic.

Comentând disputa dintre Primăria Chișinău și Guvern pe tema serviciului „Asistență personală”, ex-ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, spune, în podcastul Europei Libere „În esență...”, că politicul „exagerează” pe subiecte care pot fi rezolvate „la nivel tehnic.”  

Finanțarea insuficientă a sectorului apărării decenii la rând și tratarea neutralității ca pe o „pastilă” pentru toate problemele de securitate au făcut ca R. Moldova să aibă acum o armată slabă, capabilă să acționeze doar în anumite probleme interne, spune generalul (r) Vitalie Marinuța.

Jurista Mariana Kalughin, expertă anticorupție, spune în podcastul Europei Libere „În esență...” că eșuarea și anularea concursului pentru desemnarea unui nou procuror general completează lista mai multor astfel de concursuri compromise, doar că ultimul lasă percepția unei „farse prost jucate.” 

În ultimii 30 de ani, R. Moldova „nu a investit foarte mult” în sistemul penitenciar, moștenind astfel o serie de probleme din perioada sovietică, inclusiv condițiile proaste de detenție, spune în podcastul Europei Libere „În esență...” Ceslav Panico, Avocat al Poporului. 

Războiul dezlănțuit de Rusia în Ucraina poate dura încă doi și ar putea să creeze o serie de provocări la adresa R. Moldova, inclusiv riscul deturnării cursului european și preluarea controlului politic la Chișinău de către Rusia, a spus la Europa Liberă politologul român Marin Gherman.

​Poliția de Frontieră a R. Moldova ar putea controla porțiunea hotarului său cu Ucraina și pe segmentul regiunii separatiste transnistrene – necontrolat acum de Chișinău, a spus în podcastul Europei Libere „În esență...”, comisarul-principal Ruslan Gălușca, noul șef al Poliției de Frontieră.

Autoritățile de la Chișinău speră să înregistreze, către anul 2026 – la sfârșitul primei etape a procesului, cel puțin 50 de primării amalgamate voluntar, spune Andrei Strah, secretar general al Guvernului, în podcastul Europei Libere „În esență...”.

R. Moldova s-a plasat în clasamentul anual al corupției pe locul 80 printre 180 de țări, fiind notificată cu 42 de puncte – cea mai bună poziție de până acum. Asta însă nu poate servi motiv de jubilare la Chișinău, spune Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea Transparency International în Moldova.

În cazul desfășurării unei campanii de manipulare și dezinformare în R. Moldova, „agenții haosului rusesc” ar miza pe înrăutățirea relațiilor moldo-ucrainene, astfel încât să întărească narativul că Ucraina „rămâne singură”, consideră analistul Andrei Curăraru. 

Întrebat dacă nu există motive pentru anularea concursului de selectare a noului procuror general al R. Moldova, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Dumitru Obadă, a declarat la Europa Liberă că actualele „condiții și reglementări” permit desfășurarea acestuia în continuare.

Suspendarea temporară, pe perioada stării de urgență, a licențelor de emisie a 12 posturi TV a avut suport juridic, dar partea motivațională a măsurii aplicate de către autorități a ridicat mai multe semne de întrebare, potrivit Cristinei Durnea, jurista Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI).

În următorii 10-20 de ani, gradul de urbanizare a R. Moldova ar putea crește de la puțin peste 40% în prezent – unul dintre cele mai scăzute în Europa, până la 50-60%, ceea ce o va apropia de media europeană, susține Stanislav Ghilețchi, expert al Institutului pentru Politici și Reforme Europene.

În ultima ediție din anul 2023 a podcsatului „În esență...”, gazda podcastului, Eugen Urușciuc, trece în revistă cu comentatorul politic, Anatol Țăranu, ex-ambasador la Moscova, principalele evenimente social-economice și politice ale anului, selectate de Europa Liberă.

Cheia de la soluționarea diferendului transnistrean e la Chișinău, iar la Moscova se află cheia perpetuării stării actuale – un conflict nerezolvat și înghețat într-o țară dezbinată, a declarat la Europa Liberă Alexandru Flenchea, expert în problematica transnistreană.

Decizia de a crește taxa de distribuție pentru presa tipărită, de la aproape 2 lei până la circa 6 lei, este „o greșeală foarte mare”. Măsura poate duce la diminuarea „forței jurnalismului critic” și dispariția unor ziare din R. Moldova pe timp de „război informațional non-stop”, crede Alina Radu.

Investiția finală în construcția noului penitenciar din preajma Chișinăului ar putea oscila între 70 de milioane și 80 de milioane de euro (cca 1,5 miliarde de lei). Construcția închisorii va începe în 2024 și va fi deschisă, cel mai probabil, în 2028 și nu în 2027, cum se anunțase anterior.

Unul dintre cele mai importante succese ale Maiei Sandu în trei ani de exercitare a mandatului de șefă a statului este scoaterea R. Moldova din izolare internațională.  

Fermierii micro, mici și mijlocii sunt nemulțumiți de reticența manifestată de autoritățile moldovene față de problemele lor. Ei spun că numai instituirea unui moratoriu la calcularea penalităților, executarea silită și intentarea proceselor de insolvabilitate, ar fi în măsură să-i salveze.