Au fost cele mai „complicate alegeri” de până acum, fiind marcate de tentative masive de cumpărare a voturilor, finanțare ilegală, de ingerințe ruse și de o „polarizare extremă a societății” moldovene, susține Nicolae Panfil, șeful Misiunii Promo-LEX de observare a scrutinelor din această toamnă.

Directoarea Agenției de Investiții de la Chișinău, Natalia Bejan, anticipează, în podcastul Europei Libere „În esență...”, că un flux mai mare de investiții străine ar putea veni în R. Moldova peste 2-3 ani, cu condiția că țara își va menține cursul proeuropean.

Sociologul Vasile Cantarji, de la Centrul sociologic CBS-AXA din Chișinău, vorbește la Europa Liberă despre fenomenul „voturilor de la buton” generat de „gruparea Șor.” Asta explică, în mare parte, discrepanțele dintre rezultatele sondajelor și rezultatele scrutinelor din 20 octombrie. 

Autoritățile moldovene au luat toate măsurile legislative ca să nu permită vânzarea terenurilor agricole către cetățeni străini, dă asigurări, la Europa Liberă, Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA).

Republica Moldova nu trece încă testul respectului față de demnitatea umană, consideră Oxana Gumennaia, adjuncta Avocatul Poporului, vorbind în podcastul Europei Libere „În esență...” pe tema problematicii drepturilor și libertăților omului.  

Construcția liniei electrice de 400 kV Vulcănești-Chișinău, comparat ca anvergură cu Turnul Eiffel din Paris, a ajuns la un nivel de realizare de 28%. Până la finele acestei luni urmează să fie instalați primii zece piloni de înaltă tensiune, spune la Europa Liberă Ruslan Surugiu, directorul UCIPE.

„Costul social” al unui deces sau răniri într-un accident rutier se ridică, în R. Moldova, la aproape 225 de mii de dolari, spune expertul Ilie Bricicaru la Europa Liberă. Astfel, pierderile provocate țării de decese și vătămări în accidente rutiere se estimează, anual, la 1,6% din PIB.

Legea recent adoptată care poate feri anumite categorii de fermieri din R. Moldova, în următoarele 6 luni, de problemele cu creditorii, a fost adoptată cu „o mare întârziere”, în situația în care efectele secetei din ultimii doi ani au fost devastatoare, consideră expertul economic Viorel Chivriga.

Declarațiile agresive la adresa Chișinăului făcute de liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, fac parte din instrumentarul propagandistic rus și urmăresc să amintească comunității internaționale despre „uitata” „RMN”, consideră Gheorghe Bălan, ex-vicepremier pentru Reintegrare.

Pictorul Lică Sainciuc, cel care a ilustrat primul Abecedar cu litere latine, editat în 1989 în pagini de ziare, spune la Europa Liberă că trecerea la alfabetul latin, acum 35 de ani, a fost de fapt „o confruntare dintre «russki mir» [lumea rusă] și universul occidental.” 

Recunoașterea și definirea femicidului în legislația Republicii Moldova reprezintă un prim pas spre incriminarea acestuia, proces care ar putea să dureze câțiva ani, spune la Europa Liberă Angelina Zaporojan-Pîrgari, directoare executivă a Centrului de Drept al Femeilor (CDF) de la Chișinău.

În următorii 20-30 de ani, impactul schimbărilor climatice se va răsfrânge și mai puternic asupra sistemului hidrografic al R. Moldova. Dacă nu se vor lua măsuri, țara riscă să piardă treptat resursele de apă interne, avertizează Radu Cazacu, director adjunct al Agenției „Apele Moldovei”. 

Președintele Comitetului Național Olimpic și Sportiv (CNOS), campionul olimpic Nicolae Juravschi, a spus, în podcastul Europei Libere „În esență...”, că la trei discipline sportivii moldoveni au șanse să obțină medalii la Jocurile Olimpice de la Paris [26 iulie – 11 august].

Găurile financiare din bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv cel de pensii, pot fi acoperite în cazul în care autoritățile ar uniformiza tariful contribuțiilor de la fondul de retribuire a muncii din sectorului privat (24%) cu cel din sectorul bugetar (29%) la un nivel de „cel puțin 29%”.

Vorbind în podcastul Europei Libere „În esență...”, șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale, generalul de brigadă Eduard Ohladciuc a admis că numărul cazurilor de violare a spațiului aerian moldovean de rachete și drone rusești „a fost mult mai mare” decât cel anunțat oficial.

Pe domeniul gestionării fondurilor publice, sectorul achizițiilor este marcat de „vulnerabilitate maximă”, spune Tatiana Șevciuc, președinta Curții de Conturi de la Chișinău, fiind întrebată unde există cele mai mari „tentanții” pentru fraude și delapidări.

Președinta Comisiei Electorale Centrale, Angela Caraman, se arată „optimistă” privitor la testarea, în scrutinul din toamnă, a votului prin corespondență pentru moldovenii aflați în șase țări. Estimările arată că ar putea fi circa 10 mii de solicitări pentru votul prin corespondență.

Dincolo de faptul că, în mare parte, a făcut față provocărilor social-economice, pe fundalul războiului din Ucraina, guvernării moldovene i se poate reproșa că nu e suficient de hotărâtă să facă „reforme nepopulare” și nu e destul de „ambițioasă” în privatizări, afirmă omul de afaceri Vasile Tofan.

La elaborarea politicilor de mobilitate urbană accentul trebuie pus, în Chișinău, prioritar pe oameni, bicicliști, pe transportul public și doar după asta pe transportul privat. Și nu viceversa, spune Victor Stratulat, un tânăr moldovean cu studii în urbanism făcute în Danemarca și Suedia.

Promovând reformele din educație, autoritățile moldovene au, mai curând, abordări „retroactive” în raport cu problemele cu care se confruntă sistemul, spune, vorbind în podcastul Europei Libere „În esență...”, experta Natalia Grîu, ex-secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării.

R. Moldova ar putea relua procesul de înregistrare a navelor maritime străine sub pavilion moldovenesc aproximativ peste 5 ani, după ce își va ajusta cadrul legal la normele internaționale și își va fortifica autoritatea navală, spune la Europa Liberă, Igor Zaharia, directorul Agenției Navale. 

Consilier prezidențial în domeniul protecției mediului și schimbărilor climatice, Iuliana Cantaragiu, vorbește în podcastul Europei Libere „În esență...” despre planul „ambițios” al autorităților de la Chișinău de a crește gradul de împădurire al R. Moldova de la 11,2% la peste 15%.