Cum poți să creezi o rețea ilegală de corupere a alegătorilor de cca 130 de mii de persoane care votează la indicațiile unui lider? Ce îi unește pe acești oameni? Or, banii câștigați sunt mult mai puțini de cât amenzile pe care le riscă. Explicăm care sunt „mecanismele psihologice” ale rețelei.

Scrutinele din R. Moldova s-au încheiat, dar tensiunea lor se mai resimte. Multă lume e cu gândul la cele parlamentare de la anul, la cele din România și SUA. Această tensiune pre și postelectorală continuă șirul de stresuri produse de pandemie, războaie și crize economice. Cum le facem față?

E rușinos să-ți dorești puterea? Cum istoria ne influențează relația cu puterea și cum ne-o folosim ca alegători și aleși? În ultimul episod dintr-un sezon al Laboratorului social, în care cercetez relația moldovenilor cu politica, discut despre psihologia puterii cu Zinaida Bolea dr. în psihologie.

„Propaganda tipică războiului hibrid, pe care Rusia o promovează, este să-i descurajeze să participe la viața politică pe cei care nu aderă la ideile lor”, explică politologul Cristian Pîrvulescu. Cine face politica și care sunt mizele participării discutăm în acest episod din „Laboratorul social”.

În acest episod am discutat cu doi politicieni: Dan Perciun, vicepreședinte PAS, aflat la guvernare și Grigore Novac, membru al Comitetului executiv al PSRM, cel mai mare partid din opoziție. Dacă nu puterea, atunci ce i-a determinat să facă o carieră într-un domeniu atât de blamat și controversat?

Mariana Plămădeală este plecată din R. Moldova de 18 ani. La alegerile prezidențiale din 2016 a fost una dintre miile de cetățeni moldoveni care nu au putut să voteze, după ce a stat 6 ore la coadă. Dar nu a renunțat să lupte pentru dreptul ei. De ce i-ar mai păsa după două decenii de când a plecat?

Gheorghe spune că la școală adulții nu discută cu elevii despre alegeri sau alte procese politice. Se pare că pentru unii, azi politica este ca sexul în comunism. O temă tabu pe care o evită și mai ales în discuțiile cu copiii. În aceste condiții când, cum și de la cine învățăm să fim cetățeni?

Vlada Ciobanu crede că cetățenii și politicienii trebuie să ia deciziile împreună. Nu-i place când oamenii cu funcții îi cred pe ceilalți incapabili să decidă. Legile se fac pentru oameni, deci fiecare poate să contribuie cu experiența sa.

Natalia din Cuporani e îngrijorată că cei trei copii ai ei și prietenii lor nu au un loc sigur de joacă. În stradă e tot mai periculos din cauza traficului. A ochit un loc pentru teren, dar nu poate să-l amenajeze singură. Ce soluții are Natalia la îndemână și ce treabă are asta cu politica?

Soții Radu nu au lipsit niciodată de la alegeri. În timp ce Argentina Botezatu în cei 4 ani de când are drept de vot a fost la un singur scrutin din cele 3 care au avut loc în această perioadă. Ce-i determină pe alegători să-și exercite sau nu dreptul la vot? În ce măsură votul fiecăruia contează?

Activista Ana Popa folosește de 12 ani bicicleta ca principal mijloc de deplasare prin oraș, iar în ultimii șase - promovează mersul pe bicicletă în Chișinău. Ana este invitata ultimului episod din acest sezon al Laboratorului Social dedicat „rebelilor” din R. Moldova.

Alexandra Novak a crescut în Râbnița, iar de un an s-a stabilit la Tiraspol. Face pictură murală și e pasionată de arta stradală. Pictează, după cum a spus în Laboratorul Social, nu doar pentru a comunica, dar și pentru că spațiile publice transformate prin artă o fac să se simtă mai în siguranță.

Elena Rotaru are 26 de ani și face design vestimentar. E în plin proces de căutare de sine, iar aceasta se reflectă și în creațiile sale. Colecția la care lucrează acum trebuia să fie un compromis între ceea ce vrea ea și tendințele actuale. Dar după trei luni de muncă și-a schimbat abordarea.

Roman Malai este actor la trei teatre și montează ca regizor spectacole independente. Are 33 de ani și a făcut actorie la Chișinău. În 2020 și-a luat diploma de regizor de teatru la Cluj. Crede că un spectacol de teatru nu trebuie să fie moralist, dar e obligatoriu să-ți provoace niște întrebări.

Prin poezia ei, Lena Chilari se răzvrătește împotriva convingerii că trebuie să-ți cinstești părinții orice ar face ei și propune, în loc de tradiționala cană cu apă, O cană de Noviciok la bătrânețe, titlul primului său volum. Despre rebeliunea Lenei povestim în noul episod din „Laboratorul social”.

De 10 ani, sculptorul Alexei Vidrașco creează, predă și organizează evenimente culturale în satul de baștină, Cuhnești. Când toți se rup la oraș, el a ales să dezvolte viața culturală la sat, o alegere ce nu a fost mereu apreciată de localnici. Detalii în noul episod din „Laboratorul social”.

Pentru Doy a fi ea însăși este un act de non-conformism în sine. În R. Moldova, ca să fii în rând cu lumea, trebuie să fii ori femeie, ori bărbat. Dar cum rămâne cu cei care nu simt că ar aparține uneia din cele două categorii? Explorăm subiectul în noul episod din „Laboratorul social”.

De nouă ani, Petru Vinari adună sute de oameni în jurul unei cauze comune - refacerea pădurilor. Prin inițiativa sa, „Plantăm fapte bune în Moldova”, Petru a creat un nou trend și este un invitat perfect pentru acest sezon al „Laboratorului Social” consacrat scenei underground și nonconformiștilor.

Ilona Sergheevna este DJe și creatoarea Driadelor, o inițiativă prin care promovează femeile DJ și organizează petreceri doar cu DJe. Continuăm sezonul din „Laboratorul Social” dedicat undergroundului local cu istoria Ilonei și a petrecerilor cu muzică electronică în Chișinău.

Frate Gheorghe refuză să se identifice cu un gen muzical anume. În piesele pe care le compune vei simți vibrații din folk, reggae, rock și rap. Deschidem cu el noul sezonul al podcastului „Laboratorul Social” consacrat nonconformiștilor și nonconformistelor din undergroundul moldovean.

Preocupările lor de azi sunt convingerile de mâine ale întregii societăți. Ei abordează aspectele sensibile pe care majoritatea încă refuză să le vadă. Într-un nou sezon din podcastul „Laboratorul social”, care începe pe 5 martie, îți spunem cine sunt nonconformiștii zilelor noastre din R. Moldova.

Timp de un an în „Laboratorul social” am cercetat 24 de mostre de societate, subiecte tabu sau controversate. În acest episod am discutat cu Vlad Ianusevici, primul invitat al podcastului și un ascultător fidel, despre cum facem cercetările în laborator și de ce sunt necesare aceste discuții.

De câte ori ai ezitat să dai o replică tăioasă la o postare on-line sau să ceri cartea de reclamații? De câte ori ai spus, „Hai să nu discutăm despre politică” sau i-ai dus medicului o atenție ca să te asiguri că o să te trateze bine? Toate acestea sunt manifestări ale submisivității.