Aniversare cu Scântei, o poveste scrisă de Adriana Ștefan Povestea își propune să atragă atenția asupra arsurilor la copii, într-un limbaj simplu și ușor de înțeles pentru cei mici, dar și prin intermediul personajelor pe care le vor îndrăgi imediat. „Stop Arsuri” este o campanie de responsabilizare privind arsurile la copii, dezvoltată de către Clinica de Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă și Arsuri din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu....

Balaurii din Bucătărie, o poveste scrisă de Adriana Ștefan Povestea își propune să atragă atenția asupra arsurilor la copii, într-un limbaj simplu și ușor de înțeles pentru cei mici, dar și prin intermediul personajelor pe care le vor îndrăgi imediat. „Stop Arsuri” este o campanie de responsabilizare privind arsurile la copii, dezvoltată de către Clinica de Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă și Arsuri din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu....

Sarea în bucate, de Petre Ispirescu A fost odată un împărat. Acest împărat avea trei fete. Rămânând văduv, toată dragostea lui el şi-o aruncase asupra fetelor. Ele mărindu-se şi văzând sârguinţa ce punea părintele lor ca să le crească pre ele, să le înveţe şi să le păzească de orice răutăţi şi bântuieli, se sileau şi ele din toată puterea lor ca să-l facă să uite mâhnirea ce-l cuprinsese pentru moartea mumei lor. Într-una din zile, ce-i vine împăratului, că numai întreabă pe fata cea mai...

Amintiri din copilărie 1, de Ion Creangă Stau câteodată şi-mi aduc aminte ce vremi şi ce oameni mai erau în părţile noastre pe când începusem şi eu, drăgăliţă-Doamne, a mă ridica băieţaş la casa părinţilor mei, în satul Humuleşti, din târg drept peste apa Neamţului; sat mare şi vesel, împărţit în trei părţi, care se ţin tot de una: Vatra satului, Delenii şi Bejenii. Ş-apoi Humuleştii, şi pe vremea aceea, nu erau numai aşa, un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzăşesc, întemeiat în...

Povestea iepurașului îndrăgostit, o poveste scrisă de Lucia Conțan Nu stiu de ce toți bunicii din lume vor să stea la casă cu gradină atunci când devin bunici. Asta vrea și bunicul din povestea următoare. Ascultă povestea!

Gâsca de aur, O poveste de Frații Grimm. A fost odată un om și omul acela avea trei feciori. Pe cel mai mic dintre ei îl porecliseră Prostilă și-l luau în râs și-l umpleau de ocări ori de câte ori aveau prilejul. Într-o buna zi, cel mai mare dintre frați vru să se ducă în pădure să taie lemne și, ... Ascultă povestea!

Ascultă și tu povestea Andrei.

În pădure toate-s bune, numai croitorii sunt proști, după Octav Pancu Iași Eu, copii, locuiesc vara în pădure. Mă simt tare bine. Aș rămâne aici și iarna, dar sunt cam friguros. În pădure nu-s sobe, nici calorifere, deci nici nu poate fi vorba. În pădure, dragii mei, toate-s bune, numai croitorii sunt proști. Foarte proști. Nu vi-i recomand, copii! Ce-am pățit eu cu ei o să povestesc și nepoților. Ascultați! Se apropia ziua băiatului meu, Alexandru. ...

Salut, Dupa o pauza binemeritata am revenit la treaba. Cea mai nouă poveste audio este spusă de doi copii. Și nu orice copii. Ai mei. Andra si Ema s-au pus pe treaba. Cred ca pentru mine fac mai nou povestile. Imi place sa-mi ascult fetitele fetitele inainte de culcare :) Asculta si tu povestea!

A fost odată un cireş, după Octav Pancu Iași A fost odată un cireş care s-a săturat să mai facă cireşe. Lângă el, în livadă, prunul făcea prune, mărul făcea mere, ba până şi zarzărul care era abia un pui, nici măcar nu mergea la grădiniţă, credea că avioanele sunt nişte ciori mai mari şi muştele nişte avioane mai mici, da, până şi el, zarzărul, făcea câteva zărzărele. Doar cireşul se săturase să mai facă cireşe. Vestea, bineînţeles, se răspândi foarte repede, şi îngrijoraţi alergară la cireş...

Ascultă și tu povestea Andrei.

Avem mare încredere în Andra și o îmbrăţişam cu drag. Ascultă și tu povestea Andrei.

Mica Sirenă, de Hans Christian Anderson  Departe-n largul mării apa e albastră ca albăstrelele şi limpede cum e cristalul, dar e şi foarte adâncă, atât de adâncă încât nici o ancoră nu poate ajunge până la fund; ar trebui să pui o mulţime de turnuri de biserică, unele peste altele, ca să ajungi de la fund până la luciul apei. Să nu credeţi însă că acolo nu-i decât nisip şi mâl; nu, acolo cresc copaci ciudaţi şi ierburi ciudate, şi tulpinile şi frunzele lor sunt aşa de mlădioase încât se...

Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte de Petre Ispirescu A fost odată un împărat mare şi o împărăteasă, amândoi tineri şi frumoşi, şi, voind să aibă copii, a făcut de mai multe ori tot ce trebuia să facă pentru aceasta; a îmblat pe la vraci şi filosofi, ca să caute la stele şi să le ghicească dacă or să facă copii; dar în zadar. În sfârşit, auzind împăratul că este la un sat, aproape, un unchiaş dibaci, a trimis să-l cheme; dar el răspunse trimişilor că: cine are trebuinţă, să vie...

ȚaraUndeVineriEraJoi, după Octav Pancu Iași In Taraundevinerierajoi, povestile si povestirile au darul de a fi leacuri bune pentru orice si de a se gasi la indemana oricui, baietei sau fetite, zmeie sau crocodili, sabii sau sabioare, ciori sau castane, elefanti sau meduze, ghete sau palarii, degete mari sau degete mici, cizmulite sau stele. "Fantastice" sau numai "de necrezut", "fara mister" sau doar "caraghioase", nemaipomenita lor putere sporeste mereu, din si mai marea noastra putere de a...

“Traia odata o familie de crocodili: Croco-tatal, Crocodila-mama si Crocodel-baiatul. Intr-o zi, tatal spuse: – Parerea mea este ca toti crocodilii mici, verzi, cafenii, cu coada mica sau mare, baietei sau fetite trebuie sa se culce la ora opt. Crocodel dadea din cap si scotea pe nas niste sunete incuviintand: – Sigur, de acord, da! – Multumesc! Ma bucur sa aud asta! Doar ca, a doua zi, Crocodila il apuca de coada ca sa-l scoale. Intr-o dimineata, l-a intrebat: – Ai putea sa-mi spui cand...

Nu numai la grădiniţă, de Octav Pancu - Iaşi. Povestea asta este despre un băieţel care l-a uitat pe „bună ziua”. Cum adică „l-a uitat”? o să întrebaţi voi, că doar „bună ziua” nu-i o umbrelă s-o uiţi la un vecin şi nu-i o pălărie s-o uiţi în tren. „Bună ziua” – ştie oricine- e „bună ziua” şi nu poate fi uitat, ... Ascultă povestea!

- Cum este un pupic? Un pupic e foarte moale, ca un ghemotoc de vată care iți mângâie obrazul. Uneori înțeapă ca un cactus... - Și te doare? Asculă povestea spusă de Ema, o fetiță de 5 anișori. Pupici Pupici, o poveste scrisă de  Selma Mandine

Sunt în Cluj. Stau pe o bancă si citesc. Din când în când sunt distras de zgomotul din jurul meu. E cel mai plăcut zgomot pe care poți să-l auzi într-un parc. Copii care zburda, țipă, râd cu poftă sau se ceartă între ei. Cu alte cuvinte este zgomotul care descrie viața și care te face să privești cu încredere spre viitor. Iar viitorul este frumos, dragii mei, atâta timp cât are cine face zgomot. Mi-am văzut ochioasele ieri dimineața, dar în acest peisaj frumos mă simt singur. Mi-e dor de...

SCUFIȚA ROȘIE.  O adaptare inedită a textului și o punere în scenă originală prin diferențele de stil în creearea acțiunii personajelor, susținută de  o scenografie ingenioasă.  De ce o altfel de Scufiță?  Pentru că este nevoie întotdeauna de ceva nou! Pentru că tipul de atenție și reacțiile firești ale copiilor s-au modificat, iar teatrul de păpuși trebuie să răspundă prin spectacole care să le capteze interesul și să provoace râsul. Râsul înseamnă sănătate! Distribuția: Dana Bonțidean,...

Aventurierul, o poveste scrisă de Valentina Neacșu A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi, nici măcar nu s-ar povesti, a fost odată un trio de prieteni buni, care se numeau Mic, Pic și Duc.  Mic era un ghemotoc cuminte de blană neagră și pufoasă, Pic îi semăna, doar că avea un strop de alb pe botic, iar Duc era tărcat și pus mereu pe șotii. Nu știu dacă ați ghicit, cei trei prieteni sunt niște motănei! Toată ziua se jucau, vânau, alergau, dormeau și mâncau. Întreg cartierul îi...

Povestea de seară: Campionii, de Valentina Neacsu Am scris această poveste la cererea copilului mic, care consideră că sunt prea puţine texte despre fotbal pe acest blog. Să restabilim echilibrul, deci: În fiecare an animalele din pădurea noastră organizează Campionatul Natural de Fotbal. Competiţie importantă şi impozantă, jucată de două decenii încoace, campionatul despre care vă povestesc acum are totuşi un mare defect: a fost câştigat mereu de aceeaşi echipă – cea a urşilor. Nimeni n-a...

Povestea spune că fost odată ca niciodată un împărat care avea o fată foarte frumoasă. Atât de frumoasă era încât toată lumea rămânea uimită în faţa ei! Bărbați, femei, copii, câini, pisici amuțeau și amorțeau, de nu-și mai găseau glasul sau pașii atunci când o priveau! Vremea trecea, iar prinţesa din povestea noastră a ajuns la vârsta măritişului. Se căutau astfel pretendenţi prin toate împărăţiile din lume, pentru că cine lua fata de nevastă, moştenea şi tronul împărătesc. Numai că cei...

Prostia omenească - de Ion Creangă A fost odată, când a fost, că, dacă n-ar fi fost, nu s-ar povesti. Noi nu suntem de pe când poveştile, ci suntem mai dincoace cu vro două-trei zile, de pe când se potcovea purecele cu nouăzeci şi nouă de ocă de fer la un picior şi tot i se părea că-i uşor. Cică era odată un om însurat, şi omul acela trăia la un loc cu soacră-sa. Nevasta lui, care avea copil de ţâţă, era cam proastă; dar şi soacră-sa nu era tocmai hâtră. Întru una din zile, omul nostru...