Episodes
Prostia omenească - de Ion Creangă A fost odată, când a fost, că, dacă n-ar fi fost, nu s-ar povesti. Noi nu suntem de pe când poveştile, ci suntem mai dincoace cu vro două-trei zile, de pe când se potcovea purecele cu nouăzeci şi nouă de ocă de fer la un picior şi tot i se părea că-i uşor. Cică era odată un om însurat, şi omul acela trăia la un loc cu soacră-sa. Nevasta lui, care avea copil de ţâţă, era cam proastă; dar şi soacră-sa nu era tocmai hâtră. Întru una din zile, omul nostru...
Published 02/25/22
Punguța cu doi bani - o poveste jucată de Animaart. Adaptare și regie - Dana Bonțidean Distribuția: Leonard Viziteu, Cristina Secăreanu, Alina Mișoc, Dana Bonțidean AnimaArt este o asociație non-profit din Cluj-Napoca a cărei activitate constă în producții teatrale pentru copii și adulți, utilizând specificul teatrului de animație și arta mânuirii păpușii. Spectacolele noastre se plămădesc în laboratorul AnimaArt și apoi călătoresc oriunde sunt invitate.  De data aceasta calatoria va fi...
Published 02/18/22
BUNICA de Barbu Ştefănescu Delavrancea O văz, ca prin vis. O văz limpede, aşa cum era. Înaltă, uscăţivă, cu părul alb şi creţ, cu ochii căprui, cu gura strânsă şi cu buza de sus crestată în dinţi de pieptene, de la nas în jos. Cum deschidea poarta, îi săream înainte. Ea băga binişor mâna în sân şi-mi zicea: Ghici… – Alune! – Nu. – Stafide! – Nu. – Năut! – Nu. – Turtă dulce! – Nu. Până nu ghiceam, nu scotea mâna din sân. Şi întotdeauna sânul ei era plin. Îi sărutam mâna. Ea îmi da...
Published 02/17/22
Dl Goe de Ion Luca Caragiale Ca să nu mai rămâie repetent şi anul acesta, mam' mare, mamiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti de 10 mai. Puţin ne importă dacă aceste trei dame se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni în Capitală numai de hatârul fiului şi nepoţelului lor. Destul că foarte de dimineaţă, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul Goe, aşteaptă cu multă nerăbdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat care trebuie să le ducă la Bucureşti....
Published 02/07/22
Ca să-i facă atenţi pe ascultători, că relatarea care urma privea personaje şi întâmplări ieşite din comun, povestitoarea începe cu formule incitante, astfel că unii se pot gândi că faptele sunt născocite, iar alţii că sunt adevărate, dar excepţionale:) Cine știe, important e să vă placă:) Ascultă povestea!
Published 12/24/21
Cea mai nouă poveste audio este spusă de un copil. Și nu orice copil. Ema are doar 4 ani, dar e o povestitoare adorabilă.  RIDICHEA URIAȘĂ Bunicul a pus în grădiniță o ridiche și a crescut ridichea aceea mare, mare, cât capul omului, și mai mare. Într-o zi bunicul a încercat să smulgă ridichea din pământ; și apucând-o de frunze trage și trage...iar ridichea nu s-a lăsat deloc. Moșul a chemat și pe baba. Baba s-a prins de mijlocul moșneagului, moșneagul de frunzele ridichii și trag,...
Published 11/06/21
Vouă ce povești haioase vă spun copiii? Ar fi ireal să credem că doar noi le spunem copiilor povești... de cele mai multe ori, ei ne spun muuult mai multe. Turtiţa năzdrăvană Ca toate poveștile și aceasta începe cu… au fost odată un moş care trăia alături de băbuța lui într-o căsuță sărăcăcioasă. Într-o zi, moşul o rugă pe babă: – Fă-mi și mie o turtiţă! Mi-e foame și mi-e așa poftă! Miamiii Miami…. – Din ce să o fac, măi, moșule? Nu prea avem cu ce… Și băbuța intră în cămară, unde știa că...
Published 10/28/21
Într-o dimineaţă de vară, un croitoraş şedea plin de voioşie la masa lui de lucru de lângă fereastră. Cosea de zor, iar mâinile lui parcă alergau singure pe ţesătură. Tocmai atunci se întâmplă să treacă pe stradă o ţărancă, strigând cât o ţinea gura: – Magiun! Magiun bun de vânzare! Magiun! Hai la magiun! Cuvintele femeii îi plăcură croitoraşului şi, scoţându-şi căpăţâna pe fereastră, îi zise: – Ia vino sus la mine, mătuşică dragă! Presimt c-o să-ţi desfaci repede toată marfa… Femeia...
Published 10/15/21
A cincea poveste din seria FRAM - Ultimul spectacol Ați aflat, dragi copii, din primele patru cărți ale poveștii mele, cum un pui de urs rătăcit de la Polul Nord a ajuns artist de circ celebru, aplaudat și adorat de toată lumea. V-am povestit despre primul meu spectacol. Ei bine, după el au urmat altele, încă mai mari și mai frumoase. Cele mai mărețe orașe din lume ne-au primit cu brațele deschise... ...și publicul ne răsfăța ca pe niște adevărate celebrități ce eram. Și uite-așa am tot...
Published 09/10/21
A patra poveste din seria FRAM - Cum am devenit celebru Dragi copii, dacă ați citit primele mele trei cărți, ați aflat deja povestea plecării mele de la Polul Nord către lumea oamenilor. Iată-mă acum în ceva care se numește oraș! E plin de oameni, culori, mirosuri și zgomote noi și ciudate... E atât de f rumos, încât nici nu știu încotro să mă mai uit mai întâi! Oh, v-ați adunat cu toții să mă întâmpinați? Ce primire, ce primire! Parcă n-ați mai văzut niciodată urși polari... sau poate...
Published 08/30/21
A treia poveste din seria FRAM - Am un nume! V-am povestit, în cele două cărți de până acum, începutul călătoriei mele, cum m-am rătăcit de mama și cum am ajuns între oameni. Să știți că m-am obișnuit cu ei destul de repede. Și am aflat o mulțime de lucruri interesante. Asta e o sanie trasă de câini. Oamenii călătoresc mult cu săniile. Uneori se iau și la întrecere. De data asta, eu am câștigat! Oamenii călătoresc și pe apă, dar insulele lor sunt mai mici și tare ciudate. Se numesc bărci....
Published 08/25/21
A doua poveste din seria FRAM - Călătorie cu peripeții Dacă ați citit prima carte a poveștii mele, Un pui de urs la Polul Nord, ați aflat că, după o călătorie lungă pe un sloi de gheață plutitor, am ajuns într-un loc minunat, plin de culori și de lucruri interesante. Mama mi-a spus că lucrurile colorate și frumos mirositoare se numesc flori. Dar nu mi-a spus că unele dintre ele pot să zboare!  Trebuie neapărat să aflu unde se duc florile când își iau zborul.   Of, zboară prea repede!... Dar...
Published 08/25/21
Prima poveste, Un pui de urs la Polul Nord M-am născut acum multă vreme, într-o peșteră înghețată, pe insula înconjurată de sloiuri și de noaptea polară, care ține o jumătate de an. Primele săptămâni de viață mi le-am petrecut dormind, cuibărit în blana caldă a mamei. Însă uneori mă trezeam singur și speriat: ea nu era acolo Dar când se întorcea, aducând cu ea căldură și lapte, eram cel mai fericit pui din lume. După cinci săptămâni, am deschis ochii. Dar tot ce vedeam era întuneric – și...
Published 07/05/21
Pima poveste, Un pui de urs la Polul Nord M-am născut acum multă vreme, într-o peșteră înghețată, pe insula înconjurată de sloiuri și de noaptea polară, care ține o jumătate de an. Primele săptămâni de viață mi le-am petrecut dormind, cuibărit în blana caldă a mamei. Însă uneori mă trezeam singur și speriat: ea nu era acolo Dar când se întorcea, aducând cu ea căldură și lapte, eram cel mai fericit pui din lume. După cinci săptămâni, am deschis ochii. Dar tot ce vedeam era întuneric – și în...
Published 07/05/21
Astăzi vă spun o poveste scrisă de Dridriana. Miercuri sunt bucuros Astăzi este miercuri. Este ziua în care tata mă ia de la grădiniță. Îl aștept cu nerăbdare. Mă prefac că sunt atent la plastilina modelată de Smaranda și la dinozaurii din mâinile lui Mihai. Mă prefac că petele de acuarelă de pe mâneca dreaptă sunt interesante. De fapt, eu pândesc momentul în care apare tata. El deschide ușa încet și, odată ce Doamna l-a zărit, intră hotărât și spune „Bună ziua”. În momentul acela eu...
Published 06/14/21
Daaa, vă spun o poveste despre ziua de luni și mersul la grădiniță, o poveste scrisă de  Dridriana. Luni sunt arțăgos Astăzi este luni. Este ziua în care nu vreau să merg la grădiniță. Îmi bag capul sub plapumă și nici nu vreau să aud de ea. Aud, în schimb, ceasul deșteptător. Care sună și iar sună. Dar nu-mi pasă! Mă cuibăresc mai bine în pat și strâng din pleoape, sperând ca mama să uite de mine. Ceasul deșteptător este cel mai mare dușman al omului. Părerea mea! Noi avem un ceas din...
Published 06/11/21
Peștișorul de aur,  de Charles Perrault A fost odată ca niciodată un pescar bătrân, care locuia împreună cu soția sa în apropierea țărmului unei mări îndepartate. Bordeiul lor era neîngrijit și dărăpănat, iar bătrânul, slăbit de povara anilor, abia iși mai ducea zilele. Nu mai ieșea pe mare, la pescuit, de teamă că n-ar putea face față valurilor mai puternice. Îndrăznea doar să se urce în barca lui veche, legată de o rădăcină uscățivă de pe țărm, de unde iși arunca în apă undița. Prindea...
Published 05/28/21
Fetița înțeleaptă, După o poveste populară rusească Au fost odată doi frați, unul bogat și unul sărac. Într-o zi o porniră spre oraș, primul călare pe un armăsar, iar celălalt, pe o iapă. La căderea serii, se opriră la o căsuță sărăcăcioasă, nelocuită și, după ce legară caii afară, se culcară și dormiră duși. Dar dimineața ii aștepta o surpriză: caii nu mai erau doi, ci trei. Al treilea era un mânz ager pe care iapa îl adusese pe lume în timpul nopții. - E al meu! Spuse imediat Dimitri,...
Published 05/21/21
Graurul cântăreț, dupa Esop A fost odată un graur care lua lecții de cântat de la sticlete în fiecare zi. Sticletele era un profesor bun, iar graurul un elev silitor. Așa că, intr-o seară animalele se adunară să-l asculte. Graurul începu să cânte si-i înveseli cu trilurile sale pe locuitorii pădurii. Dar, într-o noapte cu lună plină, o privighetoare îi fermacă pe toți, mai mult decât graurul, cu cântul ei tulburător, plin de triluri dulci și triste. Graurul fu și el vrăjit. La sfărșit,...
Published 05/14/21
Vulpea și strugurii, o fabulă de Esop A fost odată o vulpe foarte înfometată, care mergea agale pe cărările prăfuite în căutare de hrană. La un moment dat, pe marginea drumului zări cu privirea niște ciorchini foarte frumoși de struguri, atârnând provocător de spalierul unei vițe de vie. - strugurii arată delicioși, spuse în sinea ei vicleana vulpe. Dar sunt atât de sus. Cum voi reuși eu să iau struguri? Se uita cu ochii ațintiți asupra boabelor minunate și suculente ale strugurilor...
Published 04/23/21
Bucle Aurii, după o poveste populară engleză A fost odată o casuță în care locuia familia Urs. Tatăl Urs era mare și gras, mama Urs era așa și așa, iar fiul lor, Ursulică, era mic de tot. Prin urmare, paturile lor erau diferite, tatăl Urs avea un ditamai patul lung și lat, ca să se odihnească bine, mama Urs avea un pat nici mare, nici mic, cu un frumos baldachin roșu, și Ursulică avea un pătuț pe potriva lui. Nu departe de ei locuia o fetiță blondă, pe nume Bucle Aurii, care avea aceeași...
Published 04/16/21
Ca toate poveștile, și aceasta începe cu… a fost odată un băiețel pe nume Jack. Vă spunem povestea lui și a unor boabe de fasole fermecate care l-au ajutat să urce până la cer, dincolo de nori, în țara unui Uriaș lacom.  Se zice că Jack și mama lui trăiau într-o casă micuță, la marginea unui oraș. Mama cosea cât era ziua de lungă, să facă rost de câțiva bani în plus pentru familie, iar Jack îngrijea văcuța pe care o aveau și grădina cu zarzavaturi din spatele casei. Ei bine, după o iarnă...
Published 04/06/21
Frumoasa adormită O poveste de Frații Grimm A fost odată, în vremurile de demult, a fost un împărat şi-o împărăteasă, şi cum nu se îndurase soarta să le hărăzească un urmaş, nu trecea zi în care să nu se tânguie amândoi: "Cât de goală ne e casa şi ce fericiţi am fi de-am avea şi noi un copil!" Dar coconul cel mult dorit se lăsa aşteptat de multă vreme… Şi iată că-ntr-un sfârşit, pe când împărăteasa se scălda în apa unui râu, o broască sări din unde pe prundişul malului şi-i grăi astfel: -...
Published 03/26/21
Scufiţa Roşie de Fraţii Grimm A fost odată o fetiţă zglobie şi drăgălaşă, pe care o iubea oricine de cum o vedea.  Dar mai dragă decât oricui îi era ea bunicii, care nu ştia ce daruri să-i mai facă. Odată, bunica îi dărui o scufiţă de catifea roşie şi pentru că-i şedea tare bine fetiţei şi nici nu mai voia să poarte altceva pe cap, o numiră de atunci Scufiţa Roşie.   Într-o zi, maică-sa îi zise:           – Scufiţă Roşie, ia bagă-n coşuleţ bucata asta de cozonac şi sticla asta cu vin şi...
Published 03/19/21
Cică într-o iarnă, pe când zăpada cădea din înaltul nemărginit al cerului în fulgi mari şi pufoşi, o împărăteasă sta într-un jilţ şi cosea lângă o fereastră cu pervazul negru, de abanos. Şi cum cosea ea aşa, aruncându-şi din când în când privirile la ninsoarea ce se cernea de sus, se întâmplă să se înţepe cu acul în deget şi trei picături de sânge căzură în zăpadă. Roşul sângelui arăta atât de frumos pe albul zăpezii, că împărăteasa rămase încântată şi gândi în sinea ei: "Ce n-aş da să am un...
Published 03/17/21