Modul în care răspundem, individual și colectiv la schimbarea globală de acum e conturat de două aspecte. Primul este modul în care fiecare dintre noi înțelege prezentul și această intelegere depinde de istoria personală de viață a fiecăruia. Al doilea mod este un ghem de răspunsuri impregnate de mesajele culturale și narațiunile sociale despre frică, de ce să ne fie teamă și cum să răspundem nesiguranțelor.  Studii meta-analitice* despre impactul evenimentelor traumatice majore, precum actele de terorism, asupra sănătății mentale aduc o infuzie de optimism. Concluziile sunt surprinzătoare și arată că impactul evenimentelor traumatice asupra sănătății mentale este mai mic decât am fi tentați să credem. Și ele sunt de folos autorităților pentru că încurajează interpretarea evenimentelor majore mai degrabă ca oportunități de exprimare a curajului și rezilienței, decât de a ne exprima vulnerabilitatea psihologică. Și atunci apare întrebarea firească, dacă frica și panica nu cumva aduc o mare defavoare adaptării pentru că încețoșează speranța? Am dezbătut în acest episod Mind Education Podcast cu Lorena Mardale de ce vindecarea unei traume are nevoie de integrare, ancorare în prezent și exersarea abilităților de reglare emoțională dar și despre care sunt cele mai eficiente forme de terapie pentru a integra trauma într-un prezent coerent. Lorena este psihoterapeut specialist cu competențe în traumă și disociere, terapeut EMDR, hipnoterapeut și terapeut de cuplu format în cadrul Școala pentru Cuplu. *Durodié B, Wainwright D. (2019). Terrorism and post-traumatic stress disorder: a historical review. Lancet Psychiatry. 6(1):61-71. doi: 10.1016/S2215-0366(18)30335-3 Music: Sergiu Tuhuțiu. Almost Found