Francis Chan a tras un semnal de alarmă, afirmând că cea mai mare îngrijorare a lui pentru această generație este inabilitatea oamenilor de a se concentra, mai ales în rugăciune. Dacă regăsești în tine această problemă, dacă ai nevoie de o auto-evaluare, sau dacă ești unul care abia acum învață cum să se roage, autorul David Mathis îți va oferi în acest capitol câteva repere practice și o sumă de sfaturi utile în rugăciunea privată.Rugăciunea „în odăiță” își trage numele din predica de pe munte a Domnului Isus, care îndeamnă pe cei ce-L ascultă să nu-și practice neprihănirea înaintea oamenilor, pentru a fi văzuți de ei. „Ci tu, când te rogi, intră în camera ta, încuie uşa după tine şi roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, iar Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti” spune Mântuitorul în Matei 5:6.Tim Keller comentează acest pasaj în felul următor „Testul infailibil al integrității spirituale este viața ta privată de rugăciune. Mulți se vor ruga, constrânși de așteptări culturale, sau sociale, sau de anxietatea cauzată de circumstanțe nefavorabile. Aceia care au o relație autentică cu Dumnezeu ca Tată, vor avea dorința lăuntrică de a se ruga și în consecință se vor ruga, chiar dacă niciun factor extern nu îi presează să o facă. Ei vor persevera în rugăciune chiar și în vremuri de secetă spirituală, în absența oricărei răsplătiri imediate”.Rugăciunea privată este așadar un test al autenticității individuale. (...)Esența rugăciunii nu este să primim lucruri de la Dumnezeu, ci pe El Însuși. Exemplul nostru e Isus, care de la începutul lucrării Sale până la momentul crucificării, a practicat rugăciunea privată ca pe un element esențial al relației lui cu Tatăl ceresc.Importanța rugăciunii din odăiță este necontestabilă, în schimb modul în care o practicăm este deschis la adaptare în funcție de experiența și de perioada vieții prin care trece fiecare. Autorul cărții ne oferă câteva sugestii pentru îmbogățirea vieții de rugăciune.Fă rost de o odăiță- găsește-ți un loc unde să te poți ruga în mod regulat. Fie că e un birou curat, sau un spațiu unde poți îngenunchia, vei descoperi că va fi de ajutor să ai un spațiu special dedicat rugăciunii private.Începe cu Biblia, conștient fiind că rugăciunea nu e o conversație inițiată de tine, ci un răspuns la invitația lui Dumnezeu și la mesajul transmis de El în Scriptură.William Law spunea că momentele de devoțiune personală au elemente fixe și elemente libere pentru decizia individuală. În ce privește partea „fixă” a rugăciunii, o modalitate care a trecut testul timpului este: adorarea, mărturisirea, mulțumirea și mijocirea. Întâi, închină-te lui Dumnezeu cu adorare și laude pentru adevărul pe care ți-l descoperă prin citirea și meditarea la cuvintele Scripturii. Apoi mărturisește-ți păcatele și eșecurile, urmând să Îi dai mulțumire pentru mila și harul Său bogat. În cele din urmă, mijlocește înaintea Domnului pentru toate cauzele pe care le porți în suflet.Acum vine partea liberă a rugăciunii, când poți să îți golești inima înaintea lui Dumnezeu. În rugăciunea privată suntem cei mai sinceri cu Domnul și cu noi înșine. Însă în rugăciune nu doar că divulgăm tot ce frământă inimile noastre, ci ne expunem toate dorințele înaintea Lui, pentru a fi modelate.Păstrează prospețimea prin transcrierea într-un jurnal a rugăciunilor dintr-o anume perioadă a vieții, prin post, sau, cand ai ocazia, prin dedicarea unor zilele de retragere într-un loc liniștit și de solitudine.Puține lucruri sunt atât de vrednice de atenția și investiția ta ca privilegiul și puterea rugăciunii private.