În zilele noastre putem observa cum reputația postului e una extrem de contrastantă: fie a căzut în dizgrația celor mult prea indulgenți cu stomacul lor, fie este practicat ascetic de către cealaltă extremă.Sunt șanse mari să fii printre cei mulți din sânul bisericii care nu postesc deloc, sau o fac foarte rar. Una din probleme poate fi cum te gândești la post. Dacă accentul cade pe abstinență, postul devine încă o datorie de peformat de către cei cu o voință de fier. Însă pe măsură ce vezi în post bucuria pe care ți-o poate aduce, în funcția sa de mijloc al harului care ascute tânjirea profundă a sufletului pentru Dumnezeu, realizezi treptat că deții o unealtă puternică de consolidare a vieții creștine....La fel și tu ești chemat să postești de lucrurile pe care le poți vedea și gusta, pentru că tu ai gustat și ai văzut bunătatea Dumnezeului invizibil și ești flămând să ai mai mult din El.Postul sună simplu. Dar de îndată ce încerci vei vedea cum lumea, firea, și diavolul conspiră cu fel și fel de intervenții care să te împiedice. Pentru a veni în ajutor, autorul îți oferă 6 sfaturi, utile mai ales dacă ești printre cei mai puțin experimentați.1. Începe modest: nu trece de la niciun post la un target de o săptămână. Încearcă să sari peste o masă și repetă asta câteva săptămâni. Apoi sari peste două și tot așa până reușești să postești o zi întreagă.2. Plănuiește ce vei face în locul meselor. Ține cont că postul nu e pur și simplu un act al deprivării de mâncare, ci unul al căutării plinătății lui Dumnezeu. Aceaste presupune că trebuie să ai un plan referitor la ce vei face în timpul pe care l-ai fi petrecut mâncând. Planul trebuie să fie simplu și strâns legat de scopul pentru care postești. Fiecare post ar trebui să aibă un motiv spiritual specific, fără acesta, postul nu mai e o disciplină creștină ci doar o perioadă de flămânzire.3. Ține cont de cum îi va afecta pe ceilalți. Postul nu e o înlesnire să fii neiubitor. Ar fi trist să nu-ți mai pese de cei din jur pentru că tu încerci să te concentrezi pe Dumnezeu. Iubirea de Dumnezeu și de aproape merg împreună, așa că, atunci când postești, ceilalți ar trebui să simtă și mai mult grija ta pentru ei.4. Încearcă moduri diferite de post. Forma tipică este cea personală, privată și parțială. Însă în Biblie găsim atât post personal, cât și comunitar, privat și public, congregațional și național, regulat și ocazional, absolut și parțial. Poți lua în considerare mai ales să postești cu familia, sau cu grupul în care ești implicat, poate chiar cu biserica.5. Postește de la altceva în afară de mâncare, ai ales dacă ai o boală care te-ar putea împiedica. Postul nu se limiteaza doar la abținerea de la mâncare. Martyn Lloyd Jones spune că ”postul poate să includă privarea de orice lucru care în sine este legitim, de dragul unui scop spiritual specific” . Așadar, poți posti de social media, de computer, telefon, sau orice altă plăcere regulată pe care ți-o acorzi, pentru a găsi o bucurie și mai mare în Isus.6. Nu te gândi la stomacul gol, care chiorăie și trimite semnale spre creier. Postul creștin îndreaptă atenția spre Isus și planurile Lui. Dacă doar îți vei exersa voința să spună nu foamei, dar mintea rămâne tot cu gândurile ei, nu se mai poate numi post. Pentru creștin, această disciplină transpune foamea într-un acord al unui imn etern care declară lupta cu păcatul, pledează pentru mântuirea sufletelor, sau exprimă tânjirea după mai mult din Isus.